Pisica mea e scriitor(easa)

Mitzy e numele pisicutei mele ce are ochii de smarald, nasuc cu mustacioara alba si o petisoara gri (chiar pe nasuc) care-i da un aer dragalas si nevinovat, cu blanita colorata in gri si alb si e incaltata cu botosei albi in care-si ascunde cu maiestrie gherutele cand mi se urca in brate. Harnicuta cum este se apuca imediat de tors. Aceasta pisicuta a fost o biata pisica vagaboanda cum sunt multe pe lume si careia-i place si azi, dupa 5 ani de cand a ajuns in casa mea, sa manance paine goala. Cand vorbesc despre Mitzy trebuie sa folosesc diminutive ca e o pisica de format mic, dac-o vede cineva crede ca e un pui de pisica si nu una matura pe care cu greu am scos-o din perioada de calduri. Ei bine, aceasta pisicuta a ajuns la mine, “unde-i cald si bine” sa-i tina de urat batranului, alintatului si inca jucausului meu motan Pussy care stapaneste casa mea de 13 ani si care, odata cu trecerea timpului incepuse sa devina gras si somnoros si nu-l mai interesau decat orele de masa ca trecea apoi pe program de somn. Pusyy e, cred, un metis ca are o blanita cu fir lung, e alb ca barba lui Mos Craciun, pe cand mosul fuma pipa, pe alocuri cu pete galben-portocalii, pe frunte parca are desenat un fluture iar ochii sunt de chihlimbar stralucitor. Am facut toti ai casei si cei ce vin in vizita la noi de nenumarate ori cunostinta cu ghearele lui Pussy (pot zice fara sa gresesc, cangi) caci el ca un adevarat stapan isi apara cu bravura teritoriul.
Lui Mitzy ii place sa se urce noaptea pe masa mea de lucru si daca uit un creion sau un pix s-ar putea sa-l mai descopar doar cu ocazia curateniei de sambata sau de vara, eventual de iarna pus “bine” de pisicuta sub vreun covor. Noaptea trecuta a “scris” din nou pisica mea ca am gasit pe jos un pix si chiar si vechea mea masina de calcul era pe jos. Banuiesc ca Mitzy a avut de facut niste socoteli numai ca nu a gasit pe ce sa noteze rezultatul si s-a lasat pagubasa.